Definitie:Data fiind o multime
, punctul se numeste punct de
acumulare al multimii D daca in orice
vecinatate V a lui x0 au loc Ø.
Definitie
: Fie , o functie si un punct de acumulare
al multimii D.
Spunem ca este
limita functiei f in punctul si scriem f(x) = l, daca
pentru
orice vecinatate V a lui l, exista o vecinatate U a lui astfel inc@t
pentru
orice au loc (definitia cu vecinatati).
Teorema 1 (de caracterizare a
limitei unei functii intr-un punct):
Daca , si este un punct de
acumulare al multimii D,
atunci
sunt echivalente afirmatiile:
a) f(x) = l ()
b)
Oricare ar fi , exista astfel inc@t pentru
orice cu
proprietatea sa rezulte ( definitia cu ).
Teorema 2 (de caracterizare a
limitei fu 20320h714u nctiei intr-un punct):
Daca , si este un punct de
acumulare al multimii D,
urmatoarele
afirmatii sunt echivalente:
a) f(x) = l ( )
b) Oricare ar fi sirul (), cu atunci
(definitia
cu siruri).
Observatie
: Daca exista,
limita unei functii intr-un punct este unica.
Observatie
: O functie , nu are limita in
punctul , punct de acumulare
al
multimii D, daca exista doua siruri , , ,
cu , astfel inc@t exista
una din situatiile:
a) unul
din sirurile , nu are limita
b) exista
f() = , f() = dar .
Exemplu
: Functia lui Dirichlet , f(x) =nu au limite in nici un punct.
Solutie : Fie un punct de acumulare
pentru R. Consideram un sir si
= 1 = 1. Consideram
un sir � ), si
Atunci
EMBED Equation.3 . Cum
EMBED Equation.3 rezulta conform observatiei anterioare ca functia nu
are limita in punctul
.
B. Limite laterale .
Definitie
: 1) Fie functia punct de acumulare pentru multimea
. Spunem ca numarul este limita la st@nga
a functiei f in
punctul
daca restrictia lui f
la are limita in punctul si este egala cu .
2) Fie functia punct de acumulare
pentru multimea
. Spunem ca numarul este
limita de dreapta a functiei f in
punctul
daca restrictia lui f
la are limita in punctul si este egala cu .
Notatie : = f(x) = f(x) = f()
= f(x) = f(x) = f()
Teorema
: Fie functia si punct de acumulare al
multimii D' cu proprietatea ca
functia
f are limite laterale in EMBED Equation.3 . Atunci sunt echivalente
afirmatiile:
a)functia are limita in punctul
EMBED Equation.3
b) EMBED Equation.3 .
{n aceste
conditii EMBED Equation.3
EMBED Equation.3 .
C.
C.Proprietati ale limitelor de
functii. Operatii cu limite de functii.
1)
1)Daca f(x) = l atunci
EMBED Equation.3
EMBED Equation.3
Fie
EMBED Equation.3
punct de acumulare al multimii D. Daca exista f(x) EMBED Equation.3 g(X) si exista o vecinatate V a
lui EMBED Equation.3 astfel
inc@t EMBED Equion.3 atunci
2)
Fie punct de acumulare al
multimii D. Daca exista si exista o vecinatate
V a lui astfel inc@t , atunci exista (Criteriul cleste).
3)
Daca , atunci exista o vecinatate
V a lui astfel inc@t
f(x) > (<)
4)
Criterii de majorare : Fie functiile un punct de acumulare al
multimii D':
a)
Daca si exista si V o vecinatate a
lui astfel inc@t
atunci
b)
Daca atunci
.
c)
Daca si exista M>0 astfel inc@t atunci ;
d)
Daca si exista o vecinatate
V a lui , astfel inc@t , atunci .
e)
Daca si exista o vecinatate
V a lui , astfel inc@t , atunci .
5)
Fie functiile un punct de acumulare al multimii D, , au sens operatiile: +, -, ,/, si f(x)+g(x),
f(x)-g(x),
f(x)g(x), f(x) / g(x), pentru si ,
, , .
- daca in plus
exista o vecinatate V a lui astfel inc@t
atunci .
Cazuri exceptate:
Operatii simbolice:
6)
Fie functiile un punct de acumulare
al multimii A. Daca
exista este punct de
acumulare al multimii B, exista o vecinatate V
al lui astfel inc@t si exista o , atunci
functia are limita in punctul si .
D.
Limitele unor functii uzuale
1) Functii polinomiale:
-
Daca
-
-
2) Functii rationale :
-
daca si atunci
-
-
3) Functia radical: Pentru si punct de
acumulare:
- -
Pentru
-
atunci
-
4) Functii trigonometrice:
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
5) Functia exponentiala:
-
Pentru
Pentru
6) Functia logaritmica:
-
Pentru
Pentru
7) Daca r>0 si functia este
functia exponentiala de baza e, atunci functia este compunerea celor
doua functii:
si
se numeste functia putere.
-
-
-
E.
Limite remarcabile :
1)
2) 3)
4) 5)
6) 7)
Dacasi daca exista o vecinatate V a lui astfel inc@t
atunci
:
1)
2)
3) 4)
Daca atunci: 5)
6) 7)
Observatie : Aceste
limite remarcabile sunt utile atunci c@nd apar cazuri de nedeterminare.
F. Asimptote : Fie functia punct de acumulare
pentru D.
Definitie: 1) Spunem ca dreapta
de ecuatie este
asimptota verticala la st@nga a lui f daca
sau
2) Spunem ca dreapta de ecuatie
este
asimptota verticala la dreapta a lui f daca
sau
3) Spunem ca dreapta de ecuatie
este asimptota
verticala a lui
f daca este asimptota
verticala
la st@nga sau la dreapta a lui f sau de ambele parti.
Observatii: 1) Pentru existenta
asimptotei verticale nu este necesar ca f sa fie definita in .
Daca este
punct de acumulare pentru f atunci functia nu are asimptota verticala
.
2) Functia polinomiala fiind
continua pe R, nu are asimptote verticale.
3) Functia rationala are ca
asimptote verticale dreptele , unde este radacina a
numitorului.
4) Functia logaritmica are ca asimptota
verticaladreapta
de ecuatie x = 0.
5) Functia f(x) = tg x are ca asimptote verticaledreptele de ecuatie
Definitie: Fie functia , unde D contine un interval de forma . Spunem ca
dreapta
de ecuatie y = mx + n este asimptota oblica la ramura spre a functiei f, daca
distanta
dintre dreapta si grafic, masurata pe verticala tinde catre zero c@nd x tinde catre
adica
daca:
Definitie: Fie functia , D contine un
interval de forma . Spunem ca
dreapta
y = m'x + n' este asimptota oblica la ramura spre a functiei f daca
Teorema: 1) Dreapta de ecuatie
y = mx + n este asimptota oblica la ramura spre a lui f daca si numai
daca (finite) unde
2) Dreapta de ecuatie y = m'x +
n' este asimptota oblica la ramura spre a lui f daca si
numai
daca (finite) unde
Observatii: 1) Practic pentru a
determina asimptota oblica la parcurgem etapele :
-
se calculeaza ;
-
daca nu este finit, atunci se calculeaza ;
-
daca n este
finit, atunci dreapta de ecuatie y = mx + n este asimptota oblica spre .
Pentru
determinarea asimptotei oblice spre se procedeaza analog.
2) Daca cel putin una dintre
cele doua limite nu exista sau este infinita, atunci
nu exista
asimptota
oblica spre pentru f.
3) Daca m=0 si n este finit, atunci y=n si se numeste asimptota orizontala
spre a lui f.
Daca m=0 si n' este finit, atunci y=n' si se numeste asimptota orizontala
spre a lui f.
Observatie: O functie nu poate
admite at@t asimptote oblice c@t si asimptote orizontale la .
Exemple:
A.
1) Sa se
arate ca nu exista.
Solutie: Consideram functia este punct de
acumulare al
domeniului de definitie. Consideram sirurile . Dar si . Cum rezulta ca nu exista.
Exercitii propuse: Sa se arate ca urmatoarele
limite nu exista: a) ; b) ;
c)
Limitele
laterale nu sunt egale, rezulta nu exista.
2) Sa se determine astfel inc@t functia cusa aiba limita in punctul x=3.
Solutie: Daca f are limita in
x=3 => f(3-0)=f(3+0)
Exercitii propuse:
1) Stabiliti daca urmatoarele functii au
limite in punctul indicat:
a)
b)
c)
d)
e)
2) Determinati constanta pentru care functiile
au limita in punctul indicat:
a)
b)
c)
B.
1) Sa se calculeze limitele:
a)
trecem la limita
in inegalitate:
b)
Consideram functia
f(x)=cos x ;;
Exercitii propuse: Calculati
limitele:
C.
Sa se calculeze limitele:
1)
a) b)
c)
2)
a) b) c)
d)
e) f)
3) a) b) c)
4) a) b) c)
5) a)b) c)
6) a) b) c)
7) a) b)
Exercitii propuse: Calculati
urmatoarele limite:
1) a) b) c)
2) a) b) c) d) e)
f) g)
h)
3) a) b) c)
4) a) b) c) d)
5) a) b) c) d) e)
6) a) b) c) d)
7) a) b) c)
D.
Calculati limitele:
1) a) b)
c)
d)
e)
. Notam
. C@nd .
Exercitii propuse: Calculati limitele:
2) a) b)
c)
d) Consideram
e)
Exercitii propuse:
.
3) a) b)
c)
Exercitii propuse:
4) a) b)
c)
d) e)
Exercitii propuse: .
Cazuri de nedeterminare
Reamintim,
cazurile de nedeterminare sunt:
I. Cazul poare fi int@lnit in
situatiile:
a) limite de functii rationale in
puncte finite .
, daca este radacina de ordin
k pentru q se face simplificarea fractiei
b) limitele de functii rationale in grupare cu functia
modul.
c) limite de expresii defite
prin c@t de expresii irationale.
- se amplifica cu conjugata
numitorului, numaratorului sau a ambilor.
1)
2)
3)
4)
5)
d) limite de functii
trigonometrice (se utilizeaza limitele:
)
1) 2)
3) Notam
4)
e) limite de functii exponentiale,
logaritmice (se utilizeaza limitele:
)
1) 2)
3)
f) limite de functii care se
calculeaza cu regula lui l'Hospital.
Teorema: Fie doua functii cu
proprietatile: 1) f,g divizibile prin (a,b) ;
2) 3) 4) exista
.
Atunci exista limita si mai mult
Exemple: 1) 2) ;
3)
II. Cazul poate fi int@lnit in
situatiile:
a) limite de functii rationale.
1) 2)
b) limite de functii irationale,
exponentiale, logaritmice.
1)
2)
c) limite de functii care se
calculeaza cu regula lui l'Hospital.
Teorema: Fie doua functii cu
proprietatile: 1) f,g sunt derivabile pe (a,b);
2) 3) 4) exista
. Atunci exista limita si mai mult are loc egalitatea
Exemple: 1) 2)
3)
III. Cazul :
a) limita de functii rationale
(se aduce la acelasi numitor).
b) limite de functii irationale
(se amplifica cu conjugata).
1)
2)
3)
c) limite de functii exponentiale,
logaritmice.
1) 2)
d) scriem f - g intr-o alta forma:
sau
1)
2)
IV. Cazul . Se scrie produsul fg in unul din
urmatoarele moduri:
daca
pentru sau daca , fiecare caz
reduc@nduse la cazul sau .
1) 2)
3)
V. Cazul . (Se utilizeaza limita ).
1)
2)
3)
VI. Cazul . (Se foloseste scrierea ).
1) 2)
3)
VII. Cazul .
1) 2) Notam
Limite de functii cu parametri
1) Sa se
determine a,b astfel inc@t
Solutie: Daca nu are limita 0 atunci
limita va fi sau . Obtinem si 1-a = 0 =>
a=1.
Obtinem
.
2) Sa se
determine a,b,c astfel inc@t .
Solutie: .
Pentru ca limita sa fie finita este necesar ca 2 - 2b = 0 => b=1.
Obtinem
F. Sa se
determine asimptotele pentru functiile:
1)
- asimptote verticale. Cautam in
si .
x -2 2
=> ca x = -2 este asimptota
verticala a lui f. + + + + + + + 0 - - -
- - - - 0 + + + + + + +
De asemenea => ca x = 2 este asimptota
verticala a lui f.
- asimptote orizontale.
y = 1 este asimptota orizontala spre
dreapta
de ecuatie
y = x - 5 este asimptota oblica spre
3)
- asimptote verticale:
dreapta x = 0 este asimptota verticala
la dreapta in 0.
- asimptote orizontale: ca f nu poseda asimptote orizontale.
- asimptote oblice: - spre
9) 10) 11)
12) 13) 14) 15) 16)
17) 18)
II. Determinati parametrii reali a,b,c
astfel in@t sa aiba loc:
1) ; 2) ;
3)
.
III. Determinati asimptotele urmatoarelor functii , unde D reprezinta domeniul maxim de definitie:
1) 2) 3)
IV. Se considera functia definita prin expresia
, a fiind un parametru real, a>0.Sa se determine a astfel inc@t
graficul functiei sa aiba o singura asimptota verticala.
Комментариев нет:
Отправить комментарий